orbind prin băi de soare
îmi prelungesc sentinţa
fără apel – când viul
descoperă fiinţa
călătorind prin veacuri
şi preistorii sumbre
calvarul ideatic
curg ceţuri printre umbre.
în pribegia-mi lentă
plâng muzele profetic
tiparul unui zâmbet
îngheaţă cibernetic
sincronic gând dă roade
prin vitregii sonore
plantat în anarhia
fatidicelor ore.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu