resturi de timp
zboară din foiletonul cunoașterii
prea multe rafturi colbuite
în biblioteca mantrică a sinelui
mai picură sânge
din rănile zilei de ieri
trofeele zac
în lauri de funingine
se desprind petalele,
ofrandă pe altarele nopții
se scutură cuvintele
fosile a unui poem paraplegic
șchiopătează sensul prin cimitire
atent la gropile proaspăt săpate
când, cu lacrimi de plumb, îmi scriu memoriile
la umbra cuvântului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu