Cînd tu nu ești

…și curge raza lunii printre ramuri
iar noaptea-mi pare-o rană otrăvită
din vechi poeme, filă veștejită
căci tu nu ești

și frunze cad, cu zgomot de torpilă
pe chipul meu cel palid de iubire
și-mi zac în cuget sloiuri de-amintire
cînd tu nu ești

și mă răsfiră vîntul ca pe-o strună
ce tremură un cîntec fără note
și timpul curge jalnic printre grote
iar tu nu ești

și aripa de plumb mă țintuiește
cu prăvăliri de pietre pe morminte
zăpezile se nasc printre cuvinte
dar tu nu ești

și-aștept dezghețul clipelor pe tîmple
și norii grei din suflet să tresară
de-a ființei tale sfîntă primăvară
printre povești…