carbonizat în înlănţuiri sterpe
valsul îngerilor descătuşează neantul
cu mişcări rătăcite şi aripile zornăind,
călcând apăsat pe propriile umbre
note nefaste zburdă deasupra miriadelor de triluri
viorile smulg sfâşierea fatidică a roşului pur
albia simţurilor seacă, înflorindu-i spinii,
în lupta dintre braţele aceluiaşi trup
se revarsă acalmia apostolică a versurilor
străjuind dansul pastelat cu mori de vânt sălbatice
şi cu degete ce nasc refrenuri armageddonice
abolind sclavia tăcerii.
Esti nebuna si scapata din lanturile noptii, dezvaluindu-i toate misterele.Impresionezi prin viziune,alianta cuvintelor ne arunca dincolo de orice bariere ale Universului.
RăspundețiȘtergerece-mi place cum suna "scăpată din lanţurile nopţii", te pricepi la metafore, nu crezi că ar trebui să începi să scrii?
RăspundețiȘtergerefoarte frumos. Felicitari!
RăspundețiȘtergere"albia simţurilor seacă, înflorindu-i spinii,
RăspundețiȘtergereîn lupta dintre braţele aceluiaşi trup
se revarsă acalmia apostolică a versurilor
străjuind dansul pastelat cu mori de vânt sălbatice" - imagini plăcut surprinzătoare...
"valsul îngerilor descătuşează neantul
RăspundețiȘtergerecu mişcări rătăcite şi aripile zornăind,
călcând apăsat pe propriile umbre", superbă imaginea:)
multumesc pentru comentarii, o zi frumoasa sa aveti!
RăspundețiȘtergere