metafore albe degajă somnul foiletonic
curgând în regiştrii timpului voalat
revizii de gânduri scindează ploile
parafrazând urme de crispare semantică
vise decolorate planează deasupra lanţurilor de fluturi
semănând cu nişte stoluri muribunde
ce-şi caută portul fostelor inimi
însă dau peste resturi de epave
rânduri obosite se rescriu în culori firave
înghesuind poeme în versuri claustrofobe
inspirând profund fiecare literă
în sensul invers al acelor de ceasornic.
rânduri obosite se rescriu în culori firave
RăspundețiȘtergereînghesuind poeme în versuri claustrofobe
inspirând profund fiecare literă
în sensul invers al acelor de ceasornic. Îmi place tare ultima strofă, observ o luptă cu slova, o luptă în care inspiraţia câştigă până la urmă, deşi e vorba de lipsa ei în intreaga poezie. Mi-a plăcut:)
Vocea sufletului tau e cea mai frumoasa magie a naturii.Felicitari!!!
RăspundețiȘtergeremultumesc din suflet pentru aprecierile voastre, ma bucur tare mult ca v-a placut poezia, va astept oricand cu placere pe blogul meu.
RăspundețiȘtergere