te-am luat ostatic, după gratii de cuvinte
și te-am îmbrăcat în hainele de zeghe ale iubirii
ca fiecare zi să-ți fie pedeapsă capitală
pe scaunul electric al sărutărilor fierbinți
iartă-mă, dacă uneori te schimb cu tăcerea
și-mi iau pastila de gânduri cu un pahar de poezie
iar vântul îmi scrie povestea pe cartilagii de frunze
ce rămân să-și încheie testamentul la ferestre de suflet
iartă-mă, dacă ochii mei caută luna, ca pe o soră pierdută
și desenez orizonturi pe tâmplele timpului,
dar rămân un copil ce se dă în leagănul nopții,
în custodia licuricilor hoinari.
8 comentarii:
prima strofa e bestiala, a doua e si ea buna iar dupa parerea mea umila trebuia sa se tremine aici :),
si mie imi place luna, si apropo era plina si perfecta aseara ;)
spor la scris
tare faina!
Am devenit instantaneu un fan al celei de-a doua strofe... "Pastilă de gânduri cu pahar de poezie" - iată o posibilă reţetă a fericirii...
Fără a treia strofă mesajul era şchiopătat. Mă rog, părerea mea!
va multumesc tuturor si va doresc toate cele bune!
frumos ...aveţi talent!Dar si in noapte as prefera http://biserica-savinesti.blogspot.com/2009/10/lumina-lina.html
te-am luat ostatic, după gratii de cuvinte
și te-am îmbrăcat în hainele de zeghe ale iubirii
ca fiecare zi să-ți fie pedeapsă capitală
pe scaunul electric al sărutărilor fierbinți, superbă surprindere a unui prizonier în ghearele iubirii:)
Frumoase ganduri:)...toate cele bune:)
Trimiteţi un comentariu