treceam galopând,
uneori ne-ntorceam
să ne privim umbra
pletele sălciilor
pieptănau adieri
nimeni nu trecuse dincolo
când rănile noastre s-au regăsit
era timpul să uităm
vina de-a ne fi născut
însinguraţi
mă-ngropi în durerea ta
ca şi cum ai trage cortina
la sfârşit de show
gânduri transformate în petale
-he loves me, he loves me not
erai al nimănui
emigrând printre poemele mele
gândurile, tristeţea mea
-în camera pustie,
doi copii îmbrăţişau copacii.
