mi-ai spus: pe mine mă cauți
eu sunt străinul
care se cațără pe gândurile tale
ca un păianjen pustnic
verbul a fi
răpus de o singură lacrimă
gara
spre care te îndrepți prin furtună
izbindu-te de ziduri
eu știu cine ești
un poem cu susul în jos
pe care-l citește doar Dumnezeu
Absolut superb!
RăspundețiȘtergereE frumoasă imaginea pe care i-o conferi poemului, şi asta pentru a-i da posibilitatea de a fi cunoscut nu de oricine, ci chiar de El!
RăspundețiȘtergereMă bucur să fi ajuns în pagina ta!
ana sofian
nu stiu
RăspundețiȘtergeredar daca esti aici totusi nu esti aici
hm...cum vine asta?
nici eu nu stiu
si nici nu am inteles-cred-
cred ca sunt aici dar nu sunt aici