luni, 16 noiembrie 2009
Verde pur
stropi de turcoaz îmi alunecă printre degete
într-un ocean ostil de forme diforme
anihilând dovezile timpurii de verde pur
în arestul voluntar al cuvintelor
drumurile se bifurcă înspre alte refugii
și mă scurg prin clepsidre mult prea înguste
afundându-mă în nisipurile mișcătoare
ale marilor neînțelesuri
rămân cu imaginea ta în tablouri succesive
ca un laitmotiv cu pandantiv la suflet
îmi amintesc cum făceam partajul săruturilor
la scară largă.
te visez împărțind cerșetorilor fluturi
pe drumeagul plin de monede
am ochii închiși, dar văd coada curcubeului
din Valea regilor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mi-au plăcut tablourile succesive tranformate în laitmotiv "cu pandantiv la suflet"... Zi bună să ai!
RăspundețiȘtergereinteresant, de la verdele curd la partajul săruturilor la scară largă la împărţeala fluturilor. Frumosă şi plină de imagine poezia:)
RăspundețiȘtergereva multumesc si va doresc o noapte senina
RăspundețiȘtergere