Reflecția altor oglinzi

oare,
toți îngerii au ochi albaștri
și genele împovărate de ploi?
oare șerpii poartă pene pe solzi,
încolăcindu-se în jurul cuibului de rândunică?
oare crinii răsar doar la umbra crucilor,
iar parfumul lor împrăștie triumful
celei mai mari dintre minunile lumii?
oare pe scenele Cerului, măștile se vor mai potrivi
pe chipurile noastre?
și care e pedeapsa pentru plagiat al rugăciunilor?

ne vom cuprinde oare în ceea ce suntem,
sau vom contempla la infinit reflecția altor oglinzi?

și vom rămâne cu sufletul ghilotinat de întrebări.

Lumea îngerilor adormiţi

În lumea mea toţi îngerii dorm
Cu capul pe lespezi de piatră.

Dumnezeu îi cheamă
Dar ei nu vor s-audă
Sunt obosiţi de atâta trudă
Şi de prea mult zbor.

În lumea mea toţi îngerii plâng
Cu lacrimi maligne şi amare
Nu se-ncumetă să mai zboare
Rămân, învinşi, pe pământ.

În lumea mea toţi îngerii mor
Striviţi de ploi şi de ceaţă
Iar aripile-ncet le îngheaţă
Prea mari pentru umerii lor.

În lumea mea toti îngerii dorm
Cu capul pe lespezi de piatră.