Grotesque

te-am visat într-o statie de autobuz
râdeai şi dâre de sânge
se-amestecau cu hohotele
tremurând din când în când,
în spasme grosolane
îmbiai trecătorii cu pâine

timpul se scurgea ca o alifie râncedă
iar eu aşteptam cu mâinile încrucişate
apocalipsa,
chiar dacă sângele îmi fierbea ca smoala
în cazanul cu ierburi de vrăjitoare

broboane de sudoare curgeau alene
pe frunţi ciupite de vărsat
colcăind în trupuri reci,
şobolanii
îşi arau pământurile

nu înţelegi, că e prea târziu pentru noi
că bezna îmi sapă măruntaiele
iar moartea a cosit demult florile
din grădinile raiului?